În Aer Liber: Cum stă Bucureștiul când vine vorba de poluarea aerului

poluarea aerului

Poluarea aerului este considerată a fi cea mai mare amenințare din lume pentru sănătatea mediului, generând șapte milioane de decese în întreaga lume în fiecare an. Poluarea aerului provoacă și agravează multe boli, de la astm la cancer, boli pulmonare și boli de inimă. Costul economic zilnic estimat al poluării aerului a fost estimat la 8 miliarde dolari, sau 3 până la 4% din produsul mondial brut.

În septembrie 2021, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a actualizat într-un mod ambițios țintele globale privind calitatea aerului*. Recunoscând impactul semnificativ al poluării aerului asupra sănătății globale, OMS a redus concentrația anuală de PM2,5** la jumătate, de la 10 µg/m³ până la 5 µg/m³, cu scopul final de a preveni milioane de decese.

Potrivit Raportului mondial asupra calității aerului (World Air Quality Report), marile orașe din România continuă să se claseze pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește calitatea aerului, fapt îngrijorător din perspectivă de mediu, dar și mai grav prin prisma efectelor asupra sănătății și calității vieții.

Situația Bucureștiului pe harta marilor orașe ale lumii

Bucureștiul ocupă locul 58 din 107 capitale ale lumii atunci când vine vorba de calitatea aerului, cu o concentrație PM2,5 de 14,9 µg/m³. Nici la nivel national nu stăm mai bine, România înregistrând un indice de 15,3 micrograme pe metru cub și ocupând astfel locul 66 din 117 țări la nivel mondial (în Europa, locul 13 din 41 țări). Concentrația medie PM 2,5 la nivel european este cuprinsă între 5,5 µg/m³ în Finlanda și 35,2 µg/m³ în Muntenegru.

Potrivit Aerlive, în București limita zilnică de particule în suspensie (PM10 și PM2,5) este depășită în mod constant, încă de când legislația UE a devenit aplicabilă în România. Au fost, de asemenea, înregistrate niveluri anuale de dioxid de azot (NO2) peste limita admisă.

În aceste condiții, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, anunţa la începutul acestui an că, în urma unei licitaţii publice, a fost atribuit contractul pentru realizarea PICA unui consorţiu de patru firme. Proiectul semnat cu Primăria durează 12 luni şi presupune realizarea studiului privind calitatea aerului în Bucureşti (principalii poluanţi) şi a Planului Integrat privind Calitatea Aerului (planul de măsuri).

Bune practici pentru a reduce poluarea aerului

Emisiile provenite din transport în orașele UE sunt acum cu aproximativ 30% mai mari decât în 1990. Pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică și pentru a reduce poluarea aerului din marile orașe, emisiile generate de transport trebuie să scadă rapid. Elementele esențiale ale tranziției sunt îmbunătățirea infrastructurii pietonale și pentru biciclete în orașe și crearea de investiții semnificative și susținute în căi ferate, trenuri și autobuze electrice.

Îmbunătățirea calității aerului constituie o prioritate a programului În Aer Liber. De aceea, ne dorim să adunăm în jurul nostru persoane dispuse să participe la acțiuni menite să contribuie la asta, prin plantări, acțiuni de curățenie, plimbări cu bicicleta, amenajări de spații verzi, educație în școli, întâlniri cu autoritățile.

________

*Raportul OMS se bazează pe datele privind calitatea aerului PM2,5 din 6.475 de orașe din 117 țări, regiuni și teritorii din întreaga lume. Datele utilizate pentru crearea acestui raport au fost generate de zeci de mii de stații de monitorizare a calității aerului, operate de guverne, organizații non-profit, instituții de cercetare, instituții de învățământ, companii și oameni de știință din întreaga lume. În timp ce multe alte rapoarte și aplicații despre calitatea aerului raportează informații despre calitatea aerului pe baza datelor din satelit, acest raport este generat exclusiv din măsurători PM2,5 obținute de stațiile de monitorizare la nivelul solului.

** Datele PM2,5 prezentate sunt raportate în unități de micrograme pe metru cub (µg/m³) și utilizează cele mai recente ghiduri anuale și ținte intermediare privind calitatea aerului ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). PM2,5 reprezintă particule care conțin cantități fine de aerosoli cu diametrul de 2,5 microni sau mai mic, fiind unul dintre cei șase poluanți ai aerului măsurați în mod obișnuit, considerați cei mai dăunători pentru sănătatea umană datorită prevalenței sale în mediu și a efectelor asupra sănătății. Componența chimică obișnuită a PM2,5 include sulfați, nitrați, carbon negru și amoniu. Cele mai des întâlnite surse create de om includ motoarele cu ardere internă, generarea de energie, procesele industriale, procesele agricole, construcțiile și arderea rezidențială a lemnului și a cărbunelui. Cele mai comune surse naturale de PM2,5 sunt furtunile de praf, furtunile de nisip și incendiile de vegetație.

Alte articole asemănătoare