În Aer Liber: De ce este nevoie de Registrul Spațiilor Verzi în București

Registrul Spațiilor Verzi

Capitala României nu are definitivat Registrul Spațiilor Verzi, un instrument util care ar contribui la gestionarea eficientă a spațiilor verzi din București. În baza unui astfel de document, obligatoriu de altfel, s-ar putea crea planuri concrete de acțiune pentru a ameliora calitatea spațiilor verzi și, nu în ultimul rând, înmulțirea unor astfel de zone.

Mai mult, Bucureștiul nu se află pe lista orașelor care au semnat Acordul pentru Orașe Verzi care urmărește, printre altele, îmbunătățirea calității vieții și accelerarea punerii în aplicare a legislației relevante a UE în domeniul mediului. Prin semnarea acordului, orașele se angajează să abordeze cinci domenii ale gestionării mediului: aerul, apa, natura și biodiversitatea, economia circulară și deșeurile și zgomotul.

Un prim pas care trebuia făcut în ultimii ani era definitivarea unui document care să mapeze zonele verzi din București. Registrul Spatiilor Verzi a fost însă realizat în anul 2011, nu a fost actualizat și nici măcar aprobat până în prezent de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Pe cale de consecință, Registrul reprezintă doar o baza de date fară valoarea juridică sau administrativă.

În noiembrie 2021, Tribunalul Bucuresti obliga Primăria Capitalei să aprobe Registrul Spatiilor Verzi. Decizia însă are drept de recurs și nu s-a întâmplat nimic între timp.

Bucureștiul este orașul cu cea mai mică suprafață de spații verzi pe cap de locuitor

Un studiu al Comisiei Europene atrage atenția asupra faptului că Bucureștiul este orașul cu cea mai mică suprafață de spații verzi pe cap de locuitor. Astfel, Capitala este sub limita setată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Potrivit studiului condus de Comisia Europeană, Bucureștiul a mai rămas cu doar 7,1 metri pătrați de spaţiu verde pentru fiecare locuitor (6% suprafață acoperită), în timp ce, capitala Bulgariei, Sofia are 14,4 metri pătraţi, iar Budapesta 16,1 metri pătraţi. La polul opus se află orașele din nord unde capitala Suediei, Stockholm, pune la dispoziția cetățenilor o suprafaţă de verde de 41,6 mp pe cap de locuitor.

Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă un nivel de 50 de metri pătrați/cap locuitor. În medie, circa 40% din suprafaţa oraşelor europene este formată din spaţii verzi, ceea ce rezultă într-o suprafaţă medie de 18,2 metri pătraţi de spaţii verzi accesibile pe cap de locuitor, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană.

Alte articole asemănătoare